SC LABORATORUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI SA

SC LABORATORUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI SA Laborator de gradul I
Laborator de prestări servicii in constructii
încă din 1963 De 5 ani Laboratorul este condus de Ing. Andrei Sachelarescu.

Povestea acestui Laborator Bucurestean incepe din anul 1963, cand firmele de constructii din Bucuresti sub patronajul Primariei Municipiului Bucuresti construiau in acest minunat oras al Romaniei. Laboratorul a deservit cele 7 antreprize de constructii care au asigurat in acea perioada constructia si intretinerea orasului Bucuresti. Dupa anul 1990 Laboratorul de Constructii s a transformat in soci

etate comerciala prin grija si amprenta importanta a primului Dir General si Presedinte al C.A Ing. Corneliu Sachelarescu, care a si reusit sa privatizeze societatea in anul 2000. Firma a reusit an de an sa creasca atat ca cifra de afaceri cat si ca valoare, a devenit Laborator de gradul I, a fost acreditata RENAR, a devenit o firma importanta ca si executant de lucrari speciale care executa delicate lucrari prin taierile de betoane si zidarii la cladiri sociale, indusriale, de patrimoniu. Printre aceste lucrari amintim cateva : Banca Nationala a Romaniei, Atheneul Roman, Primaria Municipiului Bucuresti, Biblioteca Nationala a Romaniei, Palatul Patriarhiei, Hotel Intercontinental Bucuresti, Hotel Athene Palace, Muzeul Colectiilor de Arta, 10 Hidrocentrale pe raul Olt, Case de patrimoniu, Hale industriale, etc.

,, Un singur om a avut viziunea și curajul să ridice giganți de beton care sfidează timpul și natura, punând bazele inde...
30/04/2026

,, Un singur om a avut viziunea și curajul să ridice giganți de beton care sfidează timpul și natura, punând bazele independenței energetice a României. La 22 ianuarie 1921, Brașov, România , venea pe lume Ionel Radu Prișcu – d. 24 februarie 1987, București, România) . În spatele uriașului de la Vidraru sau a curburilor impresionante ale barajului Gura Apelor stă mintea strălucită a profesorului inginer Radu Prișcu. Privind acest portret de arhivă, vedem mai mult decât un simplu specialist în costum; vedem "Părintele Barajelor" din țara noastră, figura care a transformat hidrotehnica într-o artă inginerească recunoscută la nivel mondial. 🏗️🌊
Este fascinant să ne gândim că în anii '60, când s-a inaugurat Barajul Vidraru, acesta era al cincilea din Europa și al nouălea din lume ca înălțime, o performanță uluitoare pentru acele vremuri. Radu Prișcu nu a proiectat doar structuri de rezistență, ci a desenat viitorul energetic al unei întregi națiuni.
Viziunea sa a mers dincolo de simpla blocare a cursurilor de apă. A introdus concepte inovatoare, precum barajele în dublu arc, care folosesc presiunea apei pentru a-și spori stabilitatea. Datorită muncii sale și a discipolilor pe care i-a format la catedră, România se mândrește astăzi cu o salbă de hidrocentrale care ne asigură lumina și securitatea în fața inundațiilor. ⚡
Moștenirea lui Radu Prișcu este scrisă în beton și oțel, dar mai ales în miile de megawați care alimentează casele românilor zi de zi. Este un exemplu de profesionalism și patriotism onest, demonstrând că școala românească de inginerie a fost și rămâne un etalon de excelență. Baraje proiectate sau coordonate de Radu Prișcu -Vidraru-Strâmtori-Paltinu-Poiana Uzului-Gura Râului .
Respect pentru astfel de personalități care au construit România modernă. ,,

Laboratorul de Constructii Bucuresti va poate testa si emite rapoarte că ancorele montate in santier sunt instalate bine...
30/03/2026

Laboratorul de Constructii Bucuresti va poate testa si emite rapoarte că ancorele montate in santier sunt instalate bine si la ce forta rezista, conform datelor date de prooiectantul lucrarii.

Testarea la fața locului a ancorelor se face de catre specialistii nostri si îți oferă o verificare precisă, fiabilă, corecta, concreta fără costuri suplimentare.

Specialiștii noștri instruiți oferă măsurători precise și un raport de testare ( autorizati de catre ISC Bucuresti ), astfel încât să poți demonstra calitatea lucrarilor tale la montarea ancorelor și armăturilor post-instalate oricând ai nevoie.

Rezultate sunt precise si pot determina, măsura deformările
Avem personal ( ingineri si tehnicieni ) cu înaltă calificare si in acest domeniu.

Determinarile se pot face atat in Laborator cat si pe teren.
Aparatura noastra poate sa testeze barele atat la forte mici cat si forte mari ( 500 kN ).

24/02/2026

,, *Podul prieteniei*

Românii nu știu nici acum că atunci când s-a construit Podul Prieteniei de la Giurgiu-Ruse în 1954, specialiștii sovietici au venit să vadă cm doi ingineri români au reușit să construiască cel mai lung pod peste Dunăre din Europa folosind o tehnică revoluționară care impresiona chiar și pe constructorii Podului Brooklyn.

În noiembrie 1952, când guvernele României și Bulgariei au semnat acordul pentru construirea unui pod peste Dunăre la Giurgiu, nimeni nu bănuia că România va realiza singură ceea ce Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar și chiar Germania nazistă nu reușiseră să facă în 150 de ani de încercări. Dunărea era considerată de inginerii europeni "fluviul imposibil de traversat" la acest sector - lățime de 850 de metri în locul cel mai îngust, adâncime variabilă între 8 și 24 de metri, curenți puternici atingând 4 metri pe secundă în timpul viiturilor, funduri aluvionare instabile care se deplasau constant, ierni cu gheață groasă de 80 de centimetri care sfâșia orice structură.

Guvernul comunist român a luat decizie îndrăzneață - să încredințeze proiectul a doi ingineri români tineri, Ilie Leolea în vârstă de 42 de ani și Constantin Teodorescu de 39 de ani, amândoi formați în România interbelică la Politehnica din București, fără experiență în construcții de poduri de amploare internațională, dar cu înțelegere profundă a condiților locale și determinare de a dovedi capacitatea ingineriei românești.

Leolea și Teodorescu aveau dezavantaj major - România nu avea experiență în construirea podurilor suspendate sau cantilever de mare deschidere. Dar aveau avantaj crucial - studiaseră obsesiv eșecurile anterioare și înțeleseseră că soluția nu era să lupți împotriva naturii Dunării ci să te adaptezi la ea. Inovația lor revoluționară a fost sistemul de piloni profunzi cu fundații flotante - în loc de fundații clasice care luptau împotriva curenților și aluviunilor, au creat chesoane uriașe de beton de 32 de metri diametru care "pluteau" controlat în aluviuni fiind ancorate de piloni de oțel înfiși la 45 de metri adâncime în stânca sedimentară, permitând fundațiilor să se adapteze la mișcările terenului fără a ceda structural.

Lucrările au început pe 15 martie 1953 și au fost aventură tehnică fără precedent în istoria construcțiilor românești. S-au mobilizat 4.800 de muncitori în vârf de activitate, echipamente importate din URSS, Cehoslovacia și chiar din Marea Britanie printr-un import excepțional aprobat de Churchill personal fascinat de proiectul tehnic, 14.000 de tone de oțel special produs la Reșița după specificații precise, 78.000 de metri cubi de beton de înaltă rezistență turnat în condiții monitorizate riguros. Complexul final includea podul propriu-zis cu lungime totală de 2.224 de metri - cel mai lung pod peste Dunăre din Europa la acea dată - plus 3.8 kilometri de rampe de acces pe ambele maluri.

Construcția a fost luptă constantă împotriva naturii neprevăzute a Dunării. Fundațiile pentru cei 11 piloni masivi care susțineau podul principal au necesitat scufundarea chesoarelor de beton prin aluviuni instabile folosind tehnica inovatoare a vibrației controlate - chesoana era vibrată electronic la frecvență precisă care lichida temporar noroiul permitând coborârea, apoi vibratia înceta și noroiul se reconsolida creând grip, proces repetat sute de ori până chesoana ajungea la adâncimea țintă. Această tehnică inventată de echipa Leolea-Teodorescu a fost ulterior adoptată în construcția de poduri pe tot globul. Ridicarea structurii metalice s-a făcut cu metoda consolelor succesive - secțiuni de 45 de tone fiecare erau ridicată cu macarale uriașe și fixate de piloni extinzându-se simetric spre centrul deschiderii până consolele se întâlneau și erau conectate, metodă care elimina nevoia de eșafodaj temporar în mijlocul fluviului unde curenții făceau lucrările imposibile.

Leolea și Teodorescu locuiau în barăci pe malul Dunării la Giurgiu supervizând personal fiecare fază critică, testând rezistența fiecărei suduri, verificând alinierea milimetrică a grinzilor, antrenând muncitorii în protocoale de siguranță stricte. Presiunea psihologică era colosală - Gheorghe Gheorghiu-Dej însuși vizita șantierul lunar cerând progrese rapide pentru propagandă internațională, presa sovietică monitoriza critic proiectul gata să se mocheze dacă românii eșuau, iar orice accident major cu victime putea opri complet lucrările din motive politice.

În total, 127 de muncitori au murit în cei doi ani și jumătate de construcție - căzând de la înălțime în timpul montajului grinzilor la 45 de metri deasupra Dunării, înecați când șalupele de transport s-au răsturnat în curenți puternici, striviți de greutăți metalice în timpul manevrarilor, intoxicați de gazele de sudură în spații închise, electrocutați de cablurile de înaltă tensiune. Cifre oficiale comuniste au minimizat pierderile raportând doar 47 de morți, dar registrele medicale descoperite după 1990 confirmă totalul real de 127. Familiile victimelor au primit compensații minime de 8.000 de lei fiecare și pensii mici, dar erau presate să nu vorbească public despre tragedii pentru a nu submina propaganda de succes.

Prima testare completă a podului a fost pe 16 noiembrie 1954, eveniment dramatic care a adunat 15.000 de spectatori pe ambele maluri și delegații oficiale din 14 țări. Un convoi de 24 de camioane grele ZIS-150 sovietice încărcate cu balast - greutate totală de 380 de tone reprezentând dublu față de capacitatea proiectată - a traversat podul cu viteza de 40 km/h în timp ce inginerii măsurau deflexia structurii cu instrumente optice de precizie. Podul s-a flexat maxim 18 centimetri la centru, exact în parametrii calculați, apoi a revenit perfect la poziția inițială demonstrând elasticitate perfectă a structurii.

Dar scena cu adevărat dramatică s-a petrecut sub pod unde nimeni din public nu vedea. Leolea și Teodorescu coborâseră într-o șalupă ancorată exact sub deschiderea centrală, la 45 de metri sub tablierul podului, poziționându-se voluntar în punctul de presiune maximă. Practic își garantau cu viețile proprii rezistența podului - dacă structură cedau sub greutatea convoiului, ei mureau primii striviți de grindă de oțel prăbușindu-se în Dunăre. Când convoiul a trecut deasupra lor, șalupa s-a legănat ușor de valurile create de curenții perturbați, dar podul nu a cedat niciun milimetru mai mult decât prezisese calculele matematice. Al doilea test a fost și mai dramatic - un tren de marfă cu 18 vagoane încărcate cu cărbune, greutate totală de 1.200 de tone, traversând cu viteza de 60 km/h creând vibrații puternice care au făcut structură să "cânte" - frecvențele de rezonanță producând sunete metalice profunde. Din nou, podul a rezistat impecabil.

Când Leolea și Teodorescu au ieșit din șalupă pe malul Dunării, mulțimea a erupt în ovații frenetice. Gheorghiu-Dej i-a îmbrățișat public, inginerii sovietici prezenți au aplaudat recunoscând că asistaseră la o performanță tehnică remarcabilă care depășea propriile lor realizări recente. Leolea a rămas calm declarând simplu "Știam că va ține - matematica nu minte!" - expresie de încredere absolută în știința inginerească și puterea calculului uman de a prevedea comportamentul structurilor complexe.

Podul a adus mai mult decât conectarea fizică a României și Bulgariei. A redus timpul de călătorie București-Sofia de la 14 ore cu ocolul prin feribot la doar 5 ore directe, a stimulat comerțul bilateral care a crescut cu 340% în primii trei ani după inaugurare, a dovedit că România avea capacitate tehnică de a executa proiecte de nivel mondial fără ajutor occidental, dar mai ales a unit psihologic două țări socialiste demonstrând solidaritatea blocului sovietic - deși ironic podul a fost construit preponderent cu expertiză și resurse românești nu sovietice.

Inovațiile Leolea-Teodorescu - fundațiile flotante cu ancorare profundă și metoda consolelor succesive fără eșafodaj central - au fost adoptate rapid de ingineri din întreaga lume. Articole în reviste tehnice internaționale ca "Engineering News-Record" și "Structural Engineer" au analizat tehnicile românești, podul de la Giurgiu devenind studiu de caz în școli de inginerie din SUA, Japonia, Germania. Ironia istorică este că această recunoaștere internațională a venit discret, fără fanfare, pentru că lumea occidentală era reticentă să recunoască public că o țară comunistă realizase performanță inginerească care le depășea pe propriile lor realizări din anii 1950.

Podul a funcționat impecabil 70 de ani supraviețuind inundații catastrofale, ierni cu gheață extremă, trafic de milioane de tone anual. Abia în 2013 a necesitat renovări majore - înlocuirea tablierului uzat, consolidarea sistemelor de suspensie, modernizarea șinelor de cale ferată. Lucrările de renovare efectuate de firma italiană Astaldi au confirmat că structură fundamentală proiectată de Leolea și Teodorescu era atât de solidă încât necesita reparații minime după 59 de ani de serviciu intens.

Te-ai întrebat vreodată cm era să fii român în 1954 și să vezi țara ta reușind să construiască cel mai lung pod peste Dunăre din Europa când Imperiul Rus, Austro-Ungaria și Germania nazistă declaraseră sectorul "impossibil de traversat", dovedit printr-un gest dramatic de doi ingineri români stând în șalupă sub pod în timp ce 380 de tone de camioane treceau deasupra capetelor lor? Pentru că în ziua aceea de noiembrie 1954, România demonstra că poate fi la nivelul celor mai avansate națiuni când vine vorba de curaj științific, ingeniozitate tehnică și execuție impecabilă.

Astăzi, când traversezi Podul Prieteniei în câteva minute fără să te gândești la miracolul ingineresc care face posibilă traversarea, merită să-ți amintești că acele 2.224 de metri de oțel și beton au fost construite de 4.800 de muncitori români și bulgari dintre care 127 au murit, proiectate de doi ingineri români de 42 și 39 de ani care au îndrăznit să încerce ceea ce alții considerau imposibil, și reușite prin inovații tehnice care au fost ulterior adoptate în construcția de poduri pe toate continentele, făcând din podul de la Giurgiu nu doar o legătură fizică între două țări ci și o contribuție românească permanentă la știința inginerească mondială. ,,

18/02/2026
18/02/2026

Azi 18.02.2026 spre Laboratorul de Constructii Bucuresti S.A

Felicitări !O lucrare  fantastic de grea si terminata foarte bine de un colectiv de excepție ! Ne bucuram ca si noi Labo...
20/05/2025

Felicitări !

O lucrare fantastic de grea si terminata foarte bine de un colectiv de excepție !

Ne bucuram ca si noi Laboratorul de Constructii Bucuresti S.A, am contribuit puțin dar eficient la aceasta lucrare de referință pentru poporul român.

Doamne Ajută !

🙏

Ing. Petre Badea, directorul general Aedificia Carpați SA, antreprenorul lucrărilor de la Cazino, a acordat un amplu interviu Ziarului Amprenta

Laboratorul de Constructii Bucuresti Va urează Crăciun Fericit  !La mulți ani !,, Creştinii prăznuiesc naşterea lui Iisu...
25/12/2024

Laboratorul de Constructii Bucuresti
Va urează Crăciun Fericit !
La mulți ani !

,, Creştinii prăznuiesc naşterea lui Iisus Hristos, sărbătoare cu tradiţii religioase, obiceiuri populare şi superstiţii. Naşterea lui Iisus este şi cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Aceasta pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină dintre cele ale Mântuitorului, deşi nu este tot atât de veche ca Paştile şi Rusaliile, ale căror origini au legătură cu sărbătorile iudaice corespunzatoare, scrie news.ro. ,,

Creştinii prăznuiesc naşterea lui Iisus Hristos, sărbătoare cu tradiţii religioase, obiceiuri populare şi superstiţii. Naşterea lui Iisus este şi cel ...

,, Puțini români mai cunosc astăzi numele acestui inventator genial, însă o vizită la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” d...
25/12/2024

,, Puțini români mai cunosc astăzi numele acestui inventator genial, însă o vizită la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Parcul Carol I, București, dezvăluie o realizare impresionantă care îi poartă amprenta. Nicolae Vasilescu-Karpen, un adevărat vizionar al științei românești, a creat un dispozitiv remarcabil: o baterie care continuă să funcționeze chiar și la zeci de ani după ce a fost construită. Această invenție extraordinară stă mărturie talentului său excepțional și geniului său tehnic, fiind un simbol al inovației românești în domeniul energetic.
Puțini români își mai amintesc astăzi că Nicolae Vasilescu-Karpen, inventator și fizician, a reușit să creeze un obiect care nu doar că nu ar fi trebuit să există la acea vreme, însă care uimește specialiștii chiar și în zilele noastre. Este vorba despre pila Karpen, sau, cm mai este ea cunoscută, pila K.
Cel mai simplu este să descriem acest obiect ca fiind asemănător cu o baterie. Însă, chiar și în prezent, la mai bine de 70 de ani de la apariția ei, pila Karpen reușește să producă o tensiune constantă de 1 volt, în ciuda faptului că nu este conectată la o altă sursă de curent! Conform experților, un astfel de obiect nu ar putea exista, deoarece intră în conflict cu cel de-al doilea principiu al termodinamicii.

Românul care a inventat o baterie ce nu ar trebui să existe ,,

Puțini români mai cunosc astăzi numele acestui inventator genial, însă o vizită la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Parcul Carol I, București, dez...

10/11/2024

Situat la doar 26 de km de Curtea de Argeș, de-a lungul Transfăgărășanului, între versanții Pleașa și Vidraru se înalță lacul de acumulare și Barajul – Vidraru. O construcție impunătoare pe cursul inferior al râului Argeș. A fost construit între anii 1960 și 1965.

Laboratorul de Constructii Bucuresti S.A Executam lucrări speciale încă din anul 1963.Goluri profesionale cu tehnica dia...
04/10/2024

Laboratorul de Constructii Bucuresti S.A

Executam lucrări speciale încă din anul 1963.

Goluri profesionale cu tehnica diamantata in Beton Armat, Caramida sau BCA pentru diferite situații : centrale termice, hote, aerisiri, ventilatii.

Taieri cu disc diamantat de pereti ( diafragme ), parapeti, grinzi stalpi sau orice fel de structura de beton armat sau nearmat ( cu acordul scris al proiectantului ).

Lucram cu aspiratoare de colectarea mizeriei astfel incat nu cream disconfort in apartamente, birouri, diferite spatii amenajate.

Echipamentele cu care lucram sunt echipammente HILTI, aceste echipamente profesionale Elvețiene nu dau vibratii si nu fac praf.

Putem sa fim contactați pentru diferite lucrăr speciale și delicate : Biserici, Cladiri Istorice, Blocuri de birouri, Hale industriale, Malluri, Apartamente,

- Taieri de beton cu fir diamantat, cu disc diamantat, cu carotel, pentru executia de goluri de usi, ferestre, deschideri diverse, etc.

- Goluri de beton pentru centrale, aer conditionat, ventilatii, etc de la diametrul de 0 20 mm la 700 mm și mai mari cu o mașină speciala ce poate sa taie cu firul diamantat un diametru de 550 cm.

Address

Bulevardul Energeticienilor 9-11, Sector 3. , Intrarea Se Face Prin Strada Lacramioarei Nr 54, Sector 3
Bucharest
032091

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Telephone

+40213461605

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when SC LABORATORUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI SA posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to SC LABORATORUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI SA:

Share