Curtea de Arges - este un oras istoric, aflat la 38 km distanta de orasul Pitesti, situat intr-o zona de deal, cu o populatie de aproximativ 40.000 locuitori. Curtea de Arges este fosta capitala a Tarii Romanesti si poate fi considerat un oras turistic, poate prea putin popularizat in media cit si pe Internet. Exista numeroase vestigii si monumente istorice pentru care credem ca merita sa vizitati
acest oras: Manastirea Curtea de Arges, Curtea Domneasca, Fantana mesterului Manole, ruinele San Nicoara. Este un oras comparabil, din multe puncte de vedere, cu asezarile pitoresti ale unor tari europene, din partile centrale si vestice. Orasul Curtea de Arges este cunoscut ca prima capitala a Tarii Romanesti, a statului feudal cuprins intre Dunare, Carpati si Marea Neagra, care, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, era unul dintre centrele politice, economice si culturale cele mai importante din sud-estul Europei. Numele orasului Curtea de Arges (atestat documentar in 1330, si mentionat apoi, intr-un document din 1510, pana atunci numindu-se Arges, de la Argessis/Argessos/Ordessos, unul dintre putinele toponime dacice) face referire tocmai la calitatea de resedinta voievodala a localitatii, o curte domneasca de nivel european prin bogatie, stralucire si prestigiu. Aici a fost infiintata prima monetarie, prima scoala locala, prima mitropolie a tarii (in 1359). Istoria acestui centru urban incepe insa cu mult inainte. Cercetarile arheologice recente demonstreaza ca, inca din epoca fierului, pe vremea lui Dromihetes, primul mare rege al getilor (sec. IV-III i.Hr.), a existat aici o comunitate bine organizata si, mai tarziu, in secolul al XIII-lea, voievodul Seneslau si-a stabilit, la Curtea de Arges, resedinta de scaun. Fiul acestuia, Basarab I, a unit toate cnezatele si voievodatele din partea de sud, dintre Carpati si Marea Neagra, si tot de aici l-a infruntat pe regele Ungariei Carol Robert de Anjou, in fata caruia a obtinut o rasunatoare victorie, la Posada (asa cm rezulta si din “Cronica pictata de la Viena”), un loc stramt, in munti, in apropierea orasului, dar care nu a putut fi stabilit cu certitudine nici pana astazi. In timpul domniei lui Basarab I a inceput constructia Bisericii Domnesti (Biserica Sfantul Nicolae Domnesc), cel mai important monument de arta bizantina din sud-estul Europei, din secolul al XIV-lea. Au fost conservate, de asemenea, ruinele Bisericii San Nicoara (Biserica Sfantul Nicolae cel Mic), precum si cele ale curtii domnesti, din secolul al XIII-lea, cu pivnitele, casa si palatul, in care sunt valorificate elemente de arhitectura traditionala romaneasca. Din acelasi indepartat ev mediu, se pastreaza si Biserica Olari (dupa numele breslei de olari, cei mai multi veniti din Moldova, care si-au construit aici prima biserica). Este o constructie mica, acoperita cu sindrila, unica in tara prin reprezentarea picturala, alegorica, pe un perete exterior, a mortii. Indiscutabil, cel mai frumos si cel mai vizitat monument de arta din Curtea de Arges este Biserica Episcopala, ctitorita de Neagoe Basarab, in secolul al XVI-lea, o “bijuterie” in stil bizantin, devenita din 1914 si necropola regala. Aici sunt inmormantati regii si reginele Romaniei, Carol I, regina Elisabeta, Ferdinand I, regina Maria. In partea de est a complexului monastic se afla Palatul episcopal si un Paraclis in care odihnesc moastele Sfintei Mucenite Filofteia, ocrotitoarea manastirii. Despre trecut vorbesc si “Casa Norocea” (dupa numele pictorului si restauratorului Dumitru Norocea) care gazduieste un muzeu de etnografie cu peste 12 000 de exponate, Casa memoriala a unui celebru cantaret de opera, din prima jumatate a secolului al XX-lea, cu studii la Paris si cu nenumarate concerte pe cunoscute scene europene, Petre Stefanescu Goanga, Muzeul municipal, cu sapte sali in care sunt expuse colectii de numismatica dacica si bizantina, documente, portrete, arme, toate ilustrand momente semnificative ale istoriei orasului. Curtea de Arges este un loc privilegiat si in prezent, aflandu-se intr-o zona turistica spectaculoasa. La aproximativ 30 de km spre nord, se patrunde in inima Muntilor Fagaras, prin Cheile Argesului, trecandu-se, mai intai, pe langa Cetatea Poienari, construita de Vlad Tepes, ajungandu-se apoi la Barajul Vidraru, cu o inaltime de 166 m (ceea ce il plaseaza, din acest punct de vedere, pe locul opt in Europa si douazeci, in lume) si o lungime de 10 km. Amatorii de sporturi extreme pot incerca, de la inaltimea barajului, saltul cu coarda elastica, iar cei dornici sa se bucure de frumusetea peisajului, pot alege plimbarile pe lac cu vaporul, sau restaurantul plutitor. Si mai spre nord, pe DN 7C, trecand pe langa nenumarate pensiuni, cabane, hoteluri pentru toate gusturile, se ajunge pe Transfagarasan, soseaua alpina cu o lungime de 151 de km, care traverseaza cel mai inalt lant muntos, al Fagarasilor, facand legatura cu Transilvania. Trecerea dincolo, peste munti, se face printr-un tunel lung de un kilometru, la capatul caruia se afla Cabana Balea Lac. In aceasta zona, de cativa ani, in fiecare iarna se construieste un hotel de gheata (“Ice Hotel”) cu opt camere, mese, scaune si paturi de gheata, pentru cei care cauta experiente inedite. Rezervatia naturala Balea, cu o suprafata de 120,45 ha, cuprinde lacul glaciar Balea (la altitudinea de 2034m), cel mai mare din Fagaras, cascada Balea, lacul si varful Capra (2450m). Toti cei care vor ajunge in Curtea de Arges vor descoperi frumusetea unui loc in care istoria de mii de ani razbate la fiecare pas si in care prezentul nu este cu nimic mai prejos. De aici va puteti continua vacanta vizitind alte zone si obiective turistice aflate in apropiere, la distanta de 1-2 ore de mers cu masina: barajul Vidraru, Transfagarasanul, Valea Oltului, pasul Rucar-Bran. Pentru amatorii de expeditii si drumetii montane, Curtea de Arges poate fi considerat un excelent punct de plecare catre Cetatea Poenari, barajul Vidraru, muntii Fagaras, Transfagarasan, muntii Iezer-Papusa.
