08/08/2023
POBREJENIA și fețele schimbării în calendarele populare
Când biserica ortodoxă a prăznuit Schimbarea la Faţă a Mântuitorului pe Muntele Tabor, revelare a esenței sale divine, calendarele populare ne-au adus din străvechime o altfel de schimbare, o schimbare de timp și anotimp, o purificare de suflet și trup în amintirea ascensiunilor inițiatice spre înălțimile munților, practicate în veacurile trecute.
În vechime, aceasta era perioada când se credea că „se ceartă vara cu toamna”, când Apollo, zeul suprem al soarelui și al luminii își disputa lumea cu Dionysos, zeul vegetației, al pomilor și al viței-de-vie, al vinului și al extazului.
Țăranii au ținut ziua de 6 August și i-au zis Pobrejenie. Zi-hotar între anotimpuri, activează nenumărate ritualuri, obiceiuri, povești. Este considerată ziua împăcării, una dintre zilele în care oamenii nu au voie să se certe, pentru că sunt ceruri deschise iar fiecare trebuie să contribuie la echilibrul universului și al lumii.
Începând de acum, codrul își schimbă culoarea, apele se răcesc, copacii plâng pentru că nu-și mai văd crescând lăstarii, cerul devine mai albastru iar chipurile oamenilor se schimbă și ele, vor începe să se lumineze, să se albească, pentru că soarele nu va mai avea putere să le rumenească obrazul.
Berzele pleacă, purtând rândunelele plăpânde pe aripi. Oamenii rămân acasă și se roagă ca ele să ajungă cu bine și să se întoarcă la primăvara ce vine. Se spune că nu-i bine să pornești la drum în aceeași zi cu păsările călătoare că vei rătăci cărările și cu greu vei mai găsi drumul spre casă. Însă, dacă le însoțești cu privirea, vor lua cu ele și durerile tale.
Se crede că astăzi, cei care își doresc din tot sufletul să scape de o patimă își vor afla leacul. Pentru asta, le vin în ajutor Moşii Schimbării la Faţă, strămoșii care fac legătura între cer și pământ, , între dorință și amintire. Lor le aduc femeile ofrande bogate în struguri și miere, alimente sacre din cămările zeilor, care pe 6 August au capătat proprietăți vindecătoare și apotropaice.
Fiind o zi prag, Pobrejenia are și puternice valențe premonitive: se crede că, dacă în această zi e soare, toamna va fi călduroasă și roditoare iar dacă, dimpotrivă, e ploaie, noul anotimp va fi capricios, neprielnic recoltelor. Se spune că de la Pobrejenie „nu se mai aleg fructele”, adică nu mai cad din pom înainte de vremea coacerii, că este momentul cel mai prielnic cositului otavei și că stupii trebuie aduși acasă pentru că „florile nu mai au dulceață”. Tot în această zi, începe culesul viilor cu „cu rod de vară”.
INTERDICȚII
Ca toate sărbătorile din calendarele populare, Pobrejenia aduce interdicții demne de luat aminte. Există obiceiul ca, de la Sânziene până la Pobrejenie, oamenii să-și scoată patul pe prispă și, preț de șase săptămâni să respire mireasma nopților de vară, să numere stelele, să se conecteze la vibrațiile locului, la energiile pământului și ale cerului. În satul tradițional, începând cu 6 August este interzis dormitul afară, dezlegat în noaptea de Sânziene.
Mai mult, ferestrele nu mai pot fi lăsate deschise peste noapte, pentru că, din cauza frigului, duhurile rele se pot ascunde în case. Gângăniile și șerpii se retrag la „căldura din inima pământului”, numai șarpele casei rămâne cuminte sub prag, spirit bun al locului, aducător de noroc și belșug. Dacă cineva întâlnește în astă zi un șarpe pe drum, trebuie să-l omoare, pentru că altfel acesta se va preface în zmeu.
Și, din păcate, chiar dacă luna lui Gustar va mai aduce zile fierbinți, este strict interzis de acum înainte scăldatul în apele curgătoare: "De la Obrăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în râu."
📷 Kurt Hielscher
