Câineni este o comună în județul Vâlcea, în regiunile istorice Oltenia și Muntenia, România, situată la 45,5° latitudine, 24,32° longitudine și 703 metri altitudine, pe Valea Oltului, la 59 km de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și 42 km de municipiul Sibiu din județul Sibiu. Are o populație de 2780 locuitori (2618 români, 159 rromi și 3 maghiari), care se ocupă în general cu creșter
ea animalelor, agricultură, diferite meșteșuguri și exploatarea lemnului. De remarcat faptul că ei nu sunt considerați nici olteni, nici ardeleni, aici fiind o zonă de trecere între cele două provincii române, lucru ce se vede în dialectul vorbit și în unele datini și obiceiuri. Până la unirea Transilvaniei cu regatul României, la 1 decembrie 1918, la Câineni a funcționat vama dintre cele două state. Clădirea mai dăinuie și astăzi la Râu Vadului. Comuna este formată din mai multe sate: Câinenii Mari și Câinenii Mici, (primul pe partea dreaptă a Oltului, celalalt pe partea stangă), Greblești, Robesti, Râu Vadului și Priloage. Zona satului Câinenii Mari mai este cunoscută sub denumirea de Câinenii de Vâlcea, iar Câinenii Mici - satul central, sub denumirea de Câinenii de Argeș, aceasta datorită faptului că într-o epocă trecută cele două localități aparțineau de județe diferite, respectiv Vâlcea și Argeș. Se presupune că ar fi existat o așezare din epoca bronzului (anii 2000-1200 î.e.n) în satul Râul Vadului unde au fost descoperite 5 ciocane de piatră șlefuită de tip neolotic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe).[necesită citare]
Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruiește vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită de hrisovul dat de voievodul Radu cel Mare, datând din 20 ianuarie 1505, document în care se pomenește pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întărește așezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabilește hotarul dintre Țara Românească și Tansilvania în ”locul unde curge Râul Vadului și se varsă în apa Oltului și se unesc toate la Valea Genunei, care este mai sus de Câineni”.[necesită citare]
Tot pe acest drum ancestral, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a încercat să cucerească Terra Transalpina a lui Basarab I, însă în bătălia de la Posada (localizată pe lângă Titești) este învins. Lupta s-a dat între 9 noiembrie și 12 noiembrie 1330. Această dată de 12 noiembrie 1330 rămâne memorabilă pentru națiunea română, fiind data nașterii Țării Românești.
În cadrul vestiigilor arheologice se încadrează și fostul fort de apărare austriac denumit "Arcsabia" situat pe Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul colonelului Steinville, generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină șoseaua, prin care este marcat Via Carolina, drum construit de austrieci.[necesită citare]
Satele Câinenii Mari și Câinenii Mici au fost patronate în secolul XIX de Tudor Vladimirescu.[necesită citare]
Primăria se găsește în satul Câinenii Mici. De remarcat în satul Câinenii Mici două biserici-monument, Sf. Nicolae (1733) și Sfinții Voievozi (1807). Acestea sunt singurele biserici din Muntenia construite și pictate după modelul celor moldovenești. Vizitându-le, Episcopul Calinic al Argeșului a scris pe Sfânta Evanghelie de la biserica Sfinții Voievozi din Câinenii Mici: „Am găsit la Câineni Voronețul Moldovei”.[necesită citare]
Despre Valea Satului (care înainte de 1945 se numea Valea Arsurii), râul de munte ce curge prin satul Câinenii Mici, se spune că oferă zona cea mai ozonificată din România.[necesită citare]
De unde vine numele de Câineni? Legenda, transmisă pe cale orală, spune că a fost odată un cioban pe nume Ene, care s-a oprit aici cu oile. Câinii săi erau foarte răi, vestea lor ducandu-se prin împrejurimi. Locul unde s-a stabilit acesta a fost denumit „Câinii lui Ene”, apoi „Câinii Ene”, de la care s-a modificat în Câineni. Însă J.A. Candrea, în lucrarea sa „Introducere în studiul toponomiei" București 1927-1928, pag. 178, dă explicația etimologică a localității „Câinenii originari din localitatea Câine". El consideră că, la origine, Câinenii de Argeș și Câinenii de Vâlcea au fost un singur sat care se numea Câine, numit mai tarziu Câinenii.CADRUL GEOGRAFIC
În cadrul judeţului Vâlcea, Loviştea geografică reprezintă o uriaşă depresiune intramontană ce desparte Carpaţii Meridionali in doua grupe mari de munţi: Făgaraş şi Parâng.Loviştea administrativă include, pe lângă partea depresionară şi partea de sud-vest a Munţilor Făgăraş, şi pe cea de est a Masivului Parâng, adică Munţii Lotrului,de o parte si de alta a Oltului.Partea depresionară se desfaşoară pe culoarul longitudinal al defileului Turnu Roşu-Cozia, şi prezintă intrânduri in parţile meridionale ale Munţilor Făgăraş şi Lotru. Loviştea din stânga Oltului are o suprafaţă administrativă de 384 km pătraţi , din care partea locuită reprezintă aproximativ 150 km pătraţi, iar Loviştea din dreapta Oltului are o suprafaţă administrativă de aproape 900 km pătraţi.Dacă Loviştea vâlceană are o suprafaţă de aproape doua ori şi jumătate mai mare decât Loviştea agreşană, in schimb in ceea ce priveşte gradul de populare, raportul este invers. Loviştea administrativă este inmpărţită intre comunele Câineni, Boişoara, Titeşti, Perişani, Racoviţă, Malaia,Voineasa şi perimetrul urban Brezoi. Comuna Câineni este poziţionată in partea de nord-est a Tării Loviştei şi a judeţului Vâlcea, respectiv in extremitatea nord-estică a Olteniei şi aproximativ in zona central-sudică a României.Coordonatele geografice intre care este cuprinsă comuna, sunt: 45°29´ - 45°35´05" latitudine nórdica şi respectiv 24°19´- 24°29`15" longitudine estică şi este străbătută de râul Olt de la nord la sud, pe o distanţa de 14 km.~
In partea de nord,comuna se invecinează cu localităţile Boiţa şi Turnu Roşu din judeţul Sibiu; in partea de nord -est, cu perimetrul urban Avrig, judeţul Sibiu şi cu comuna Perisani, in pareta de est-cu comuna Boişoara, in partea de sud-cu comuna Racoviţa, iar in partea de vest - cu perimetrul urban Brezoi.Urmând aliniamentul nord-est-sud-vest, incepând de pe malul stâng al Oltului , hotarele administrative ale comunei Câineni trec prin urmatoarele repere geografice:pârâul Valea Fratelui, Culmea Teişului,Strâmbanu,Chica Fedeleşului, Vârful Tătaru, Apa Cumpenită, Vârful Cocorâciu, Suru, Saua,Budislavului, Saua Avrigului,Ciortea, Scara, Grohotişul, Pietriceaua, valea Boia Mare, Intre Vai , Adâncata, Cheişoara, Muchia Sasului, Chicera, Boboţa, Măgura, Cărbunaru, Gruiu Calului, Raul Olt, Ghimpurosu, Vârful Râgla,Vârful Zănoage, Murgaşu, Vârful Robu, Mândra, Dealu Negru, Pârcălabu, Stânişoara, Coasta Câinenilor, Gruiu Hotarului, pârâul Valea lui Iacob, pârâul Râu Vadului şi râul Olt. Intre aceste limite, comuna Câineni insumează o suprafaţă de aproape 260 km pătraţi. Extremitatea estică a comunei o constituie muntele Ciortea, cea vestică- muntele Pârcălabu, cea nórdica- Vârful Suru, iar cea sudică se află pe graniţa cu comuna Raciviţa, la 1.5 km sud-est de punctul numit "La Tăietură".
