Cazare Vile Costinesti

10/01/2019

Croaziera in perioada interbelica.

Reclama interbelica

24/10/2018

Restaurantu “Zori de zi” in perioada interbelica.

Situat in imediata apropiere a lacului, Tekirghiolul-Bai devine, pe an ce trece, statiunea balneoclimaterica cea mai frecventa. Dar nu acest fapt dorim sa relevam aci, ci initiativa oficiala cat si particulara, pentru infrumusetarea statiunii. Astfel, anul acesta inregistram pe langa strazile bine intretinute, minunatul edificiu al restaurantului "Zori de Zi", proprietatea d-lui Gh. Peristeri.

Noaptea, sub lumina feerica si fascinanta a globurilor electrice "Zori de Zi" pare un templu din basme, in care perechile de Feti-Frumosi danseaza, vrajite de muzica unui jazz indracit.
Apoi Cazinoul, cu ruleta, bula si chemin de fer, care dau localitatii un impuls mai intens si un ritm mai viu.

Armonizand placutul cu utilul, esteticul cu economicul (preturile fiind reduse in acest sezon cu 25%), Zori de Zi tinde sa devina punctul de atractie si al recreatiei al tuturor vizitatorilor si escursionistilor la Tekirghiol- Bai.

Realitatea
19 AUGUST 1934

24/12/2017

Stela Popescu - Amor estival 1974

Fragment din spectacolul TV cu public 'Amor estival' [1974] | Sala Palatului 'Amor estival' | Text: Mihai Maximilian | Muzică: Gelu Solomonescu | Videoterapi...

23/10/2017

Adesea, tinerii tătari erau căsătoriți din voința părinților, ei fiind prezentați unii altora cu ocazia altor nunți sau a întâlnirilor organizate în acest scop, acasă la una dintre fete, unde se adună fetele nemăritate și cavalerii, care se curtau reciproc prin cântece, între care mai discutau la un schimb de țigară.

Cartierul tătăresc din Mihail Kogălniceanu (botezată Ferdinand I de către administrația românească din Dobrogea, din mai vechiul Caramurat – denumirea inițială) era așezat în sudul localității, o aglomerare de case mici, din lut, acoperite cu stuf sau coceni de porumb, cu ferestre mici, cel mai ades...

04/07/2017

Epava „Evanghelia” de la Costinești, devenită simbol al stațiunii Tineretului, ar putea să dispară în câțiva ani, fiind într-o stare deplorabilă, din cauza vremii și a hoților de fier vechi.

SPECTACULOS! Un tânăr a intrat cu o barcă și a filmat INTERIORUL celebrei epave din Costinești. Uite CE A GĂSIT înăuntru, imaginile sunt INCREDIBILE – VIDEO

26/04/2017

Pe lângă turci, tătari, germani, lipoveni, în Dobrogea a existat, în anii 1860, şi o populaţie de arabi aduşi pe aceste meleaguri de un paşă.

14/04/2017

Veneţia României:

Oraşul Vâlcov, de pe malul Dunării, aparţine în prezent Ucrainei. Ţinutul a făcut parte din România, din judeţul Ismail, între anii 1918-1940 şi 1941-1944. Despre el ne povesteşte dr. R.I. Călinescu în „Cartea Dunărea, călăuza turistică“, apărută în anul 1935.

În Vâlcov, un oraş care a făcut cândva parte din graniţele româneşti, trăiau lipovenii scopiţi, care obişnuiau să se castreze pentru a nu mai cădea în patima incestului. ”Adevărul” vă prezintă povestea ţinutului căruia i se spunea „Veneţia României“.

08/04/2017

La fine de secol 19, balurile se ţineau la Constanţa pe malul mării, într-un stabiliment de la capătul bulevardului care străjuia marea. Kursaal-ul era precursorul Cazinoului de astăzi şi strângea amatori de distracţie, în fiecare seară.

07/04/2017

Cetatile nestiute ale Dobrogei - o incursiune in istoria provinciei.

O incursiune în istoria Dobrogei poate începe de la harta arheologică aflată în parcul din centrul Constanţei. Aici sunt figurate, pe zidurile unei clădiri cu arhitectură aparte, toate cetăţile antice care se regăsesc acum în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Dobrogea de peste graniţa bulga...

01/04/2017

Cum arata Sulina in 1932.

Carol al II-lea, însoţit de regele Mihai, la acea vreme un puşti timid, şi de istoricul Nicolae Iorga, au efectuat o vizită în anul 1932 în oraşul cosmopolit. Familia regală a României a fost prezentă la serbările organizate pentru aniversarea a 76 de ani de existenţă a Comisiei Europene a Dunării. Cu această ocazie a fost inaugurat şi noul dig al canalului Sulina.

Din imaginile de colecţie vedem un oraş în sărbătoare. Construcia de pe faleză a Comisiei Europene a Dunării poartă ghirlande, iar la geamuri sunt steguleţe. Nici restul clădirilor nu fac notă discordantă, fiind cochete şi proaspăt văruite.

Pe lângă soldaţii care dau onorul înalţilor oaspeţi, în fotografii se văd copii care îi întâmpină pe vizitatori. Pe margine, localnicii sunt îmbrăcaţi în costume populare.

La banchetul dat în palatul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, cu prilejul aniversării a 76 de ani de existenţă a CED, regele Carol al II-lea a ţinut următorul discurs: „Vă mulţumesc din toată inima pentru amabilele cuvinte pe care le-aţi pronunţat în numele Comisiunii Europene a Dunării.

Nu numai pentru îndeplinirea unei simple tradiţii vin astăzi să inaugurez braţul Dunării. Am răspuns din toată inima la apelul d-voastră, fiindcă de mulţi ani urmăresc îndeaproape, cu cel mai mare interes, opera atât de importantă a Comisiunii.

Dacă privim de la 1856, data înfiinţării, continuitatea operei de la gurile Dunării, se poate afirma că Comisiunea Europeană a Dunării a jucat un rol foarte important. Ea poate fi considerată drept prima societate a naţiunilor şi, prin înţelegerea care s-a afirmat între membrii ei şi guvernul ţării Mele, poate să servească de exemplu pentru ceea ce înseamnă o comisiune internaţională. În general, pot să vă afirm, d-le preşedinte, că atât cât ocupaţiile mele o vor permite, voi aduce sprijinul meu cel mai desăvârşit operei pentru care aţi consacrat toate sforţările d-voastră. Ridic paharul meu pentru Comisiunea Europeană a Dunării.”

Comisia Europeană a Dunării a activat la Sulina între anii 1856 şi 1937 şi a determinat spectaculoasa transformare a acestei aşezări pescăreşti într-un important oraş cosmopolit, cu o înfloritoare economie.

Sursa:

Câteva imagini de colecţie cu familia regală la Sulina în anul 1932 ne dezvăluie o localitate cochetă, cu oameni îmbrăcaţi în straie de sărbătoare.

01/04/2017

La începutul secolului trecut, bărbaţii şi femeile se îmbăiau separat. Era interzisă până şi plimbarea în costum de baie prin faţa bufetului unde domnii se răcoreau cu o bere.