Pensiunea Redis

29/01/2018

Spre punctul LA TABLE (Piatra Craiului) cu schiurile de tura.

17/10/2017

Piatra Craiului si Bucegii

03/10/2017

10/09/2017

Festival Dacic la Rasnov

10/09/2017

Festival Dacic la Rasnov

25/11/2014

Renumite pentru instalația de bungee-jumping, unică în Europa, Cheile Râșnoavei atrag anual mii de turiști, indiferent că sunt pasionați de sporturi extreme, drumeții sau iubitori de natură. Pereții din stâncă se ridică abrupt până la 270 metri înălțime, alcătuind un peisaj impresionant.
Instalația este pe locul întâi în Europa de Est, și pe locul doi în Europa, după Elveția, cu o înălțime de 135m cu posibilități de mărire până la 155m, pe o distanță de aproximativ 100 de metri, în funcție de greutatea celui care sare.
În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei – malul drept – s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnovei au apărut și alte trasee care pot fi cu usurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă.
Foarte interesante datorită caracterului lor și a expoziției sudice sunt traseele din Peretele sudic al Postăvarului (Abruptul Itwig) și din Vanga Mare.

21/11/2014

Cetatea medievală din Râșnov se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei. Deşi nu există nici o dovadă în acest sens, materialele arheologice pledează pentru funcționarea fortificațiilor cel puțin din secolul al XIV-lea.
Mai mult, în anul 1335, în timpul unei invazii a tătarilor care a pustiit Țara Bârsei, se pare că fortificaţia a salvat viețile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale. Poziționată pe o culme stâncoasă, deasupra părții de răsărit a orașului actual, cetatea a fost formată inițial dintr-o incintă largă, care a cuprins de la început “Cetatea de jos” de mai târziu.
Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare, cetatea a reprezentat şansa supravieţuirii comunității râșnovene. Ea a fost mai mult decât o cetate de refugiu, a fost o “a doua vatră a Râşnovului”. Obligați să rămână aici zeci de ani, râșnovenii au transformat fortificația într-o locuință.
Cetatea a fost întregită arhitectonic de comunitatea râșnoveană până în secolul al XVIII-lea, când securizarea graniţelor sudice ale Transilvaniei, a permis atât o dezvoltare economică neîntreruptă a târgului, cât şi prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale.
Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. În 1937, după o vizită în cetatea Râşnovului, scriitorul brasovean Octav Şuluţiu lăsa posterităţii o frumoasă descriere dar și un înţelept îndemn: “Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce există şi atâta”.
Întârziată de război și de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-56. Apoi Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974).

20/11/2014

În Antichitate a existat în oraşul Râşnov o aşezare dacică, numită Cumidava, al cărui nume a fost preluat de romani. Aceştia au ridicat aici un castru pentru o unitate militară auxiliară, urmele castrului fiind vizibile în locul ce poartă denumirea de "Cetatea de pământ".

http://www.youtube.com/watch?v=IpvTKnnvANM