31/12/2025
În ajun de An Nou, satele aveau o forfotă tihnită, aparte de orice altă zi din an. Oamenii își terminau treburile mai devreme, își scuturau hainele de frig și se adunau împreună, ca să sărbătorească trecerea dintre ani.
Bătrânii pregăteau o lumânare pe masă, ca să lumineze drumul norocului. Femeile puneau la păstrare ultimele merinde din iarnă, iar copiii adunau în buzunare bucățele de vreascuri, crezând că aduc belșug dacă le aruncă în foc fix la miezul nopții. Din curți se auzeau râsete, din case venea miros de coajă de măr și scorțișoară, iar timpul părea să se oprească în loc.
Începutul de an era privit cu sfială, dar și cu o nădejde mare. La miezul nopții, oamenii se uitau pe fereastră la câțiva fulgi răzleți și își promiteau mai multă bunătate, mai multă înțelegere, mai multă pace. Simplu, fără vorbe în plus.
La Numa’ Bun, începutul de an păstrează același fel de a vedea lumea: cu lumină blândă, cu liniște sufletească și cu sentimentul că orice început, dacă îl întâlnești într-o casă caldă, devine mai blând..
Să aveți un An Nou cu sănătate, cu drumuri deschise și cu bucuria micilor începuturi. Să fie un an care se clădește încet, cu rost și cu inimile voastre așezate, ca în vremurile în care oamenii știau să primească noul cu simplitate și cu nădejde.
