16/08/2025
Puțini români știu că Mangalia a fost singura cetate greacă din România, construită cu secole înainte ca Bucureștiul să existe.
Te-ai întrebat vreodată de ce Mangalia pare diferită de celelalte stațiuni de pe litoral? Pentru că în subsolul ei se află ruinele celei mai rafinate cetăți antice din România. Aproape 80% din vechiul Callatis se află sub construcțiile moderne.
Astăzi, portul antic zace pe fundul Mării Negre, ridicat cu 2 metri față de nivelul de acum 2000 de ani. Scanările subacvatice au confirmat prezența epavelor antice și a structurilor portuare. E ca un Atlantis românesc sub valurile de la Mangalia.
În secolul VI înainte de Hristos, când Bucureștiul era doar o pădure, la Mangalia se înălța deja o cetate greacă magnifică. Callatis, cm o numeau grecii, era o colonie fondată de navigatorii din Heraclea Pontica.
Grecii nu au ales întâmplător acest loc. Aici existase deja o cetate getică numită Acervatis. Coloniștii au fost înțelepți - în loc să alunge localnicii, i-au integrat. S-a născut primul oraș multicultural din istoria României.
Callatis avea ceva special: era o colonie dorică. În timp ce Histria și Tomis fuseseră fondate de ionici, Callatis venea direct din Heraclea Pontica, una dintre marile puteri maritime ale Antichității.
Cetatea a devenit rapid centrul intelectual al Dobrogei. Avea scriitori și filozofi celebri: Istros din Callatis, Demetrios din Callatis, Heracleides Lembos. Pe când în alte părți se luptau pentru supraviețuire, aici se scria literatură.
Portul Callatis era o minune tehnică pentru vremea aceea. Construit în secolul IV îHr, avea două incinte distincte protejate de diguri. Era considerat unul dintre cele mai bine amenajate porturi de pe litoralul vestic al Mării Negre.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna să vezi navi încărcate cu amfore din Rhodos, Thassos și Chios ancorând la Callatis. Orașul conecta lumea greacă cu triburile geto-dace din interior.
În secolul IV îHr, Callatis era atât de bogată încât emitea propriile monede de argint. Pe față aveau capul lui Heracle, iar pe revers atributele zeității. Era un semn de prosperitate pe care puține cetăți și-l permiteau.
Orașul avea o viață democratică vibrantă, asemănătoare marilor polisuri grecești. Inscripțiile descoperite vorbesc despre profesori, magistrați și cetățeni care participau activ la viața publică. Era o adevărată republică greacă pe țărmul românesc.
Callatis a supraviețuit aproape 1000 de ani. A trecut prin stăpânirea macedoneană, apoi romană, bizantină, până în secolul VII când a fost distrus de avari și slavi.
În Muzeul Callatis se pot vedea coloane, capiteluri, amfore și inscripții. Cea mai impresionantă descoperire a fost un mormânt princiar cu un papirus scris în greacă - dovada că aici se folosea scrisul grec cu secole înainte ca romana să ajungă în Dobrogea.
Dacă treci prin Mangalia și vezi doar o stațiune obișnuită, gândește-te că calci pe urmele unor greci care au făcut din acest loc inima civilizației pe țărmul românesc. Sub fiecare clădire se poate ascunde un fragment din Callatis.
Astăzi, când Mangalia încearcă să-și găsească identitatea ca stațiune balneară, puțini își aduc aminte că acum 2500 de ani era deja un centru de atracție pentru toată lumea antică, unde cultura greacă înflorea la hotarele lumii cunoscute.
